Relocarea eșuează când te uiți doar la “chirie”.
Primele luni în România sunt adesea mai scumpe decât te aștepți, pentru că plătești:
- garanții și avansuri
- costuri de setup (mobilă, internet, electrocasnice)
- fricțiune administrativă (timp + uneori taxe)
- costuri de “trial and error” (zona potrivită, naveta reală)
Ghidul îți dă un checklist practic și o metodă simplă ca să compari două scenarii (oraș A vs oraș B) ca profesionist IT.
TL;DR
- Construiești două bugete: costuri one-time și cheltuieli lunare.
- Compari scenarii cu aceleași categorii (chirie, transport, mâncare, buffer).
- Păstrezi buffer pentru prima lună: relocarea rar merge perfect.
- Unelte:
Pentru cine este
- Oameni care vin în România pentru un job IT (CIM sau B2B).
- Oameni care se mută între orașe în România (ex: București ↔ Cluj).
- Oricine decide între “salariu mai mare” vs “oraș mai ieftin”.
Pasul 1: stabilește scenariul (altfel nu compari corect)
Bugetul depinde mult de:
- singur vs cuplu vs familie
- închiriere pe termen scurt la început vs contract pe termen lung direct
- cu mașină vs fără mașină
- navetă la birou vs remote-first
Scrie ipotezele. Dacă nu, vei compara mereu mere cu pere.
Pasul 2: separă costurile în două “bucket”-uri
Bucket A: costuri one-time (relocare + setup)
Tipic:
- garanție + (eventual) comision agenție
- prima chirie plătită în avans (în funcție de contract)
- mobilă și setup home office
- internet + abonamente (mobil, router)
- costuri de drum/cazare temporară
Regulă: costurile one-time sunt motivul principal pentru care luna 1 “te lovește”, chiar dacă salariul e bun.
Bucket B: cheltuieli lunare (burn rate)
Aici vezi dacă mutarea e sustenabilă.
Pasul 3: bugetare scenarii (oraș A vs oraș B)
Unealtă de comparație:
Scopul nu e perfecțiunea. Scopul e comparația consistentă: “În orașul A cu mașină și navetă, cum stau față de orașul B fără mașină?”
Categorii de inclus (buget minim viabil)
1) Chirie + utilități
Chiria reală este:
- chirie + utilități + internet + costuri de bloc (dacă se aplică)
Decizii care schimbă totalul:
- zona și distanța până la birou
- mărimea apartamentului
- clădire veche vs clădire nouă
2) Transport (public vs mașină)
Transportul nu e doar “abonament” vs “benzina”.
Dacă ai mașină, include:
- combustibil
- parcare
- mentenanță
- asigurări
Dacă mergi cu transportul public, include:
- abonamente
- ride-hailing ocazional
3) Mâncare (acasă + în oraș)
Mulți subestimează mâncarea pentru că:
- în primele săptămâni mănânci mai des în oraș
- zilele de birou cresc cheltuiala (cafea, prânz, snack-uri)
4) Sănătate/asigurări
Ca angajat, poți avea asigurare medicală privată inclusă. Totuși:
- verifică acoperirea și dependenții
- bugetează vizite/medicamente out-of-pocket
5) Coworking / home office (remote)
Costuri reale:
- coworking (opțional)
- internet mai bun
- scaun/birou
6) Lifestyle + integrare
Categoria lipsă din multe bugete:
- sport/gym
- cursuri (limbă, certificări)
- social și explorat orașul
Dacă o ignori, faci un buget “frumos” pe hârtie, dar frustrant în viață.
Cum verifici rapid dacă salariul acoperă bugetul
Leagă bugetul de salariul net:
Fă două view-uri:
- “luna de supraviețuire” (conservator)
- “luna normală” (sustenabilă)
Dacă diferența e mică, ai trei opțiuni:
- salariu mai mare
- alt oraș/altă zonă
- plan de “shared housing” primele luni
Greșeli comune la relocare (IT edition)
- Alegi zona doar după chirie și pierzi ore/zi pe navetă.
- Subestimezi costurile one-time (garanție + setup).
- Nu pui buffer (primele luni sunt haotice).
- Presupui că bugetul din țara de origine se traduce direct.
- Ignori “depth”-ul pieței de joburi (în unele orașe sunt mai puține roluri pe anumite stack-uri).
Checklist administrativ (nu e buget, dar costă timp)
Relocarea costă și timp. Un checklist simplu:
- copii digitale la documentele importante (CI/pașaport, contracte)
- clarifici ce te ajută angajatorul (dacă te muți pentru job)
- îți blochezi 1–2 săptămâni pentru “setup” (internet, bancă, acte)
Chiar dacă nu sunt costuri mari în bani, sunt costuri reale în timp și energie, mai ales în primele săptămâni.
Întrebări frecvente
Are sens să stau întâi “short-term”?
Dacă nu cunoști orașul, o chirie pe termen scurt la început reduce riscul. E posibil să fie mai scumpă, dar te ajută să alegi zona și naveta corect.
Cât buffer să pun pentru relocare?
Suficient cât să acoperi garanții + încă o lună “dezordonată” (plăți întârziate, achiziții neprevăzute, cazare temporară). Fără buffer, orice surpriză devine stres.
Dacă mă mut ca contractor (B2B), ce se schimbă?
Tratează mutarea ca o decizie de business: modelează riscul de downtime și păstrează buffer mai mare. În tarif, include downtime-ul din Tarif orar freelancer: formulă + downtime.
Următorii pași
Ca să iei o decizie rapidă, compară scenarii în Costul vieții, verifică nivelurile din Statistici salariale, apoi răsfoiește joburile IT ca să vezi ce există acum pentru rolul tău.
