Helper de prețuri pentru freelanceri și contractori.
Estimezi un tarif orar plecând de la:
Formula: (target_net × (1 + overhead)) / ore_facturabile.
Pricing-ul la freelancing este în esență o problemă de capacitate și risc:
Deci întrebarea nu e „ce tarif îmi place?”, ci „ce tarif îmi atinge targetul net cu o utilizare realistă?”
Dacă presupui 160 ore facturabile, aproape sigur te subevaluezi. Exemple de context:
Dacă nu ești sigur, pornește conservator și ajustează după 2–3 luni de evidență reală. Folosește Pontaj lunar ca să măsori ore facturabile vs nefacturabile.
Overhead-ul este bufferul pentru lucruri reale, dar nefacturabile:
Dacă îți urmărești costurile foarte precis, poți reduce overhead-ul și să le tratezi separat. Dacă nu, overhead-ul este o plasă de siguranță practică.
Clienții gândesc în unități diferite:
După ce ai tariful orar, poți converti:
day_rate = tarif_orar × ore_pe_zilunar = tarif_orar × ore_facturabile_estimate
Apoi faci un sanity-check cu Simulare PFA/SRL (2025) și Contribuții PFA (2025) ca să vezi dacă netul iese cum vrei.15.000; 120h facturabile; 20% overhead → tarif ≈ 150 RON/h.
Dacă scazi la 80h, tariful trebuie să crească mult.
Testezi 10% vs 30% ca să vezi impactul bufferului.
Dacă ai un client retainer, poți presupune mai multe ore facturabile (și overhead mai mic). Dacă ai proiecte punctuale, e mai sănătos să fii conservator la ore și overhead.
Depinde de client. Poți deriva day rate din orar (ex: 8h/zi), dar confirmă contractul.
Unealta îți dă un tarif „vandabil” pornind de la target net și presupuneri de utilizare. Pentru modelare fiscală mai exactă, folosește:
De regulă nu — îl tratezi separat („+ TVA” sau „TVA inclus”). TVA este pe factură, nu „venitul tău”. Clarifică asta în scris ca să eviți confuzii.
Folosește Simulare PFA/SRL (2025) pentru un sanity-check pe net după taxe.
Pentru tarif orar, cel mai important input este utilizarea (ore billable). Ajustează-l realist înainte să tragi concluzii.